buna. as vrea sa vorbim putin despre promisiuni. se zice ca promisiunea data e datorie curata. cand promiti ceva, trebuie sa fii sigur ca vei putea duce la bun sfarsit ce ai promis. dar cum ii explici unui copil ca tu ai facut tot posibilul sa te tii de promisiune, dar evenimente independente de vointa ta te impiedica sa te tii de cuvant? si cand replica este "dar mami, ai promis, si mi-ai spus ca atunci cand promiti ceva, trebuie neaparat sa te tii de cuvant ...".
dificil. si e dificil si in cazul oamenilor mari, nu numai al copiilor. si spun asta pentru ca am fost in situatia in care totul era planificat, pana la ultimul detaliu, si a trebuit sa anulam in ultimul moment. si fusese promisiune din partea sotului ca vom merge undeva si vom face ceva ce ne doream foarte tare. dar, din motive de sanatate, a trebuit sa anulam. si a fost si din cauza mea, ca sa spun asa, ca eu am avut probleme de sanatate si a trebuit sa ramanem acasa. dar tot am simtit ca a fost o promisiune nerespectata ......
eu evit sa promit ceva. de obicei, desi stiu ca nu e tocmai fair, ma eschivez cu replici de genul "voi face tot posibilul" sau "sa vedem ce putem face". stiu ca si asta cateodata e considerata promisiune, dar am eu constiinta putin mai curata cand stiu ca nu am rostit cuvantul "promit". la extrema cealalta, sunt cei care promit in stanga si in dreapta, iar cand promisiunea lor nu se transforma in realitate, vin ei cu replici de genul "am facut tot ce am putut". oare oamenii acestia au cosntiinta incarcata ca nu au reusit sa duca la bun sfarsit cele promise? sau ei chiar cred ca au facut tot ce au putut si atunci sunt foarte linistiti cu ei insisi? greu de zis .... dar greu cu promisiunile si respectarea lor ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu