va vine sa credeti ca in zilele noastre, in secolul comunicarii, al tehnologiei, al informatiei, exista inca oameni care iau drept adevarat si bun tot ce se transmite la televizor?!
familia noastra nu este foarte prietena cu televizorul. ne uitam seara la stiri cate putin, copilul cate 15 minute pe zi la desene animate si uneori la talent show-uri, iar sotul la meciuri. desigur, cateodata cate un film sau vreo emisiune pe vreun discovery sau national geographic. dar in general, evitam sa deschidem televizorul. asta pentru ca de-a lungul timpului, am constatat cat de usor ne lasam influentati de ceea ce vedem si auzim la televizor/radio. iar daca cine a spus ce a spus este si persoana importanta (dintr-un punct de vedere sau altul), atunci "crede si nu cerceta" se aplica maxim unor concetateni de-ai nostri.
in niste discutii iscate, asa cum inteleg ca se poarta, intre parintii copiilor de clasa pregatitoare, la cele cateva argumente logice (din punctul meu de vedere, desigur) pe care am incercat sa le aduc in discutie, raspunsul transant al celor care nu erau de acord cu mine a fost "asa au spus la televizor". pai si noi trebuie sa credem si sa ne conformam? ca eu din pacate nu sunt de acord cu aceasta abordare, nu sunt absolut deloc de acord. daca parerea mea nu coincide cu ce au spus la TV, eu macar incerc sa aflu daca eu sau ei au dreptate, nu renunt la ce cred eu si sa imbratisez intru totul ce spun ei. de ce ne lasam manipulati in asa fel incat sa renuntam la avea idei proprii? de ce credem tot si nu incercam sa schimbam? suntem atat de putini cei care vor sa faca ceva, incat sansele sa reusim, oricat de optimista as vrea eu sa fiu, tind spre 0.
sa aveti o zi pe placul vostru!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu