ca sa intelegeti exact despre ce vorbesc - de ceva timp ne-am luat pisica. si am dus-o, normal, la veterinar, sa ii face vaccinurile, deparazitarile etc etc.
acum 2 saptamani, gasim la cabinet un domn doctor foarte simpatic, pe care il rugam, pe langa sa faca vaccinul, sa si consulte putin pisica si sa ne dea ceva sfaturi, noi fiind total incepatori in ale animalelor de companie. ia domnul doctor pisica, o intoarce pe toate partile, si zice ca e foarte bine. eu zic: "blanita e ok? pare mancata/nemancata? poate nu facem noi ceva bine?". el zice: "stati linistita, e foarte bine, de mancat pare ca mananca foarte bine. sa nu va asteptati sa fie o pisica grasa, ca nu e conformatia ei de asa natura. e lunga si mai slaba si asa va fi mereu". bun, plec linistita de la cabinet ca ce treaba buna facem noi cu pisica noastra.
aseara mergem inapoi la cabinet, sa facem rapelul la vaccin (uite-asa am aflat si eu ca si la pisici se face rapel la vaccin, nu doar la copii). domnul acela simpatic nu mai era, in schimb era o doamna, despre care nu vreau sa ma pronunt. face vaccinul, mai intrebam una-alta, sotul meu o roaga, la fel ca data trecuta, sa intoarca pisica pe toate partile sa ne spuna daca e ok. raspunsul doamnei "cred ca nu e foarte bine hranita, ca pare cam slaba". eu, "mama pisicii", ma simt normal ranita in orgoliul meu de posesoare de animal de companie si replic "pai domnul doctor la care am fost acum 2 saptamani ne-a spus ca asa e rasa ei si ca nu va fi niciodata o pisica grasa". doamna, putin in dilema, nu prea stie ce sa raspunda. mai povestesc eu niste lucruri pe care nu le pot reda pe www si doamna concluzioneaza "sa ii urmariti comportamentul in urmatoarele cateva saptamani si daca totul e ok, inseamna ca asa e ea si totul e in regula".
pai si acum pe cine credem noi? repet, noi, incepatori in ale cresterii animalutelor de companie, hotarati, daca tot am marit familia, sa avem grija de noul membru, sa ii fie bine si sa fie bine ingrijita. trebuie sa recunosc ca doamna de ieri nu mi-a placut din prima, dar acum tind sa cred ca sunt si subiectiva, avand in vedere. si probabil voi crede ca de fapt nu are dreptate. mai mult decat atat, e normal sa vreau sa il cred pe domnul cel simpatic, ca el a zis de bine si cum sa vrei sa alegi varianta mai putin placuta?!
cred ca astel de lucruri se intampla in orice fel de conjunctura - in viata de zi cu zi, la serviciu, legat de copil, legat de coafura ta cea noua, de ultima rochie cumparata, de orice. inclinam sa credem parerea care ne convine mai mult, dar de unde stim care e de fapt cea buna?! poate domnul cel simpatic voia doar sa fie politicos, sau poate chiar se pricepea la rase de pisici. dar poate si doamna se pricepea si chiar a vazut ea prin coastele pisicii, ca sa zic asa ...... pe cine credem?! cum alegem parerea cea buna? stiu ca mai in toate cazurile ni se recomanda o a treia parere, dar de data asta nu e vorba de vreun diagnostic sau mai stiu eu, ceva de genul, asa ca .... repet intrebarea: noi pe cine credem?!
sa aveti un week-end pe placul vostru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu